Cap. 9 - Acolo inevitabila evoluție administrativă a condus la dispariția învechitelor organe centrale de administrare ale ministerului și apariția misterului. Pentru că e mai simplu așa.

Cover of The House of Mystery #1 (December-January 1951). Art by Win Mortimer and Charles Paris. (wikipedia)

În vremurile de mai demult, anterioare extraordinarei evoluții birocrate prezente, ministerul era binecunoscut ca fiind un organ central al administrației care conduce o anumită ramură a activității Imensității Sale a Măreței Organizări Sociale a Tuturor dintr-o anumită țară și care, de obicei, este condus de către un ministru. Acest ministru a fost la început un Înalt funcționar a-tot-capabil pentru conducere chiar și peste alți Înalți Funcționari. Această stimabilă persoană, putea avea responsabilitate pentru unul sau mai multe departamente, agenții, birouri, comisii sau alte executive inferioare, de consultanță, organizații de conducere și administrare, create în cele mai diverse și îndrăznețe forme. După crearea acestor forme ele evoluau și primeau de îndată o altă nouă formă, sub același ministru sau sub urmașul său și dacă aceasta se întâmplă cât mai des, este dovada incontestabilă a unei dorințe puternice de bună conducere. Ministerele astea erau subordonate guvernului, prim-ministrului sau președintelui ca Cel-Mai-Înalt-Funcționar. Un guvern are, de obicei, numeroase ministere, fiecare cu un domeniu specializat în furnizarea de ajutoare pentru întărirea consumului. Ministerele variază foarte mult între țări, dar majoritatea includ unele comune: Ministerul Apărării de cei mai de temut dușmani, Ministerul Afacerilor Externe cu aceiași cei mai de temut dușmani, Ministerul Finanțării din partea consumatorilor și tuturor resurselor țării, Ministerul care stabilește just cine are mai multe drepturi și Ministerul Sănătății consumatorilor pentru a face posibilă folosirea lor în timpul consum, etc.

Astea de mai sus fiind spuse, dacă ne întoarcem la subiectul nostru, înțelegeți de ce în Țara lu’ pește, în prezent, nu mai ministere ci simplu, rafinat și evoluat ”mistere”. Păi de ce se numesc așa organele centrale de conducere ? Păi de aia căci orice activitate este cufundată în mister, un mister organizat, întunecat și absolut, care permite ca cel care organizează și conduce ramura activității respective să se onoreze cu diverse bunuri și servicii ca urmare a responsabilităților sale. Responsabilitățile sale chiar în asta constau, în încercarea de ”onorare” a sa. Apoi nu vreau să surprind numai o parte a adevărului, activitatea misterului se face nu numai pentru onorarea Înaltului Prim Funcționar de mister, ci și pentru umilele sale ajutoare și rudele lor în linie dreaptă și oblică fără limitare de rang.

Serviciile oferite de mister, corect spus, sunt mai degrabă opusul acestora, adică deservicii și nu neapărat fiindcă fac ceva negativ, ci pur și simplu fiindcă sunt un altceva decât un simplu serviciu. Prin urmare de-ul care precedează serviciul, arată care este de fapt destinația sa, este ceva de dat pentru altul, este pe scurt un deserviciu. 

În concret, dacă apelezi la vreun serviciu al misterului, ești ținut în loc atâta timp că ți-ar ajunge să faci singur de două ori școala necesară pentru a învăța să îl faci și apoi chiar pentru a-l face singur. Dar nu este chiar așa simplu, căci trebuie să apelezi la deserviciu și să plătești bine acel deserviciu.

Să luăm un exemplu bine cunoscut. În urmă cu câțiva ani a fost înființat cu surle și trâmbițe un nou Mister. Unul grozav care le întrecea pe toate, încă din faza de proiect, denumit sugestiv Misterul Fundurilor _____, unde spațiul liber se completează cu locul despre care se spune că pot fi găsite pe moment dosurile cele mai reușite făcute vreodată de Creator. Da, serios chiar așa ! Nu este vorba de fonduri, ca sume de bani destinate unui anumit scop, este vorba de anumite părți anatomice ale doamnelor și domnișoarelor care lucrează într-o anumită clădire care funcționează numai pentru satisfacerea nevoilor de gestionare ale unei anumite ramuri de activitate și sub un același Mister și prin ”mister” înțelegeți voi ce vreți.

Lucrurile cele mai serioase sunt lucrate în secret de servicii și asta deoarece nimeni nu se opune pentru a încetini astfel procesul economic, pentru simplul motiv că nu cunoaște ceea ce se întâmplă. Nimeni nu poate pune bețe în roate, cum că nu ar fi respectat vreun principiu stupid al concurenței, căci nimeni poate spune ce are de spus. Aceasta nu este ceva negativ, ci este ceva ce dă fluență procesului productiv, face ca totul să meargă mai repede pe principiul că, ce e dat pe sub tejghea nu vede nimeni, nu face scandal nimeni. Cel mai bine totul se face pe ascuns, pe sub tejghea și cum să nu fie așa când nimeni nu te deranjează. Toți vor cașcaval, dar dacă nu văd cașcavalul uită de el pe aici și merg să caute în altă parte, unde e clar că nu este nimic de găsit.

Dacă vreodată, extrem de rar ce e drept, iese la iveală printre consumatori vreun scandal generat de mersul secret al lucrurilor, se iau măsuri extrem de dure la adresa vinovaților. Aceștia de îndată, pentru a nu molipsi și pe alții cu astfel de metode inculte de acțiune, sunt de îndată exilați în locuri exotice, împreună cu toate bagajele, automobilele avioanele, casele, rudele și toate femeile lor, cu absolut totul. Ba mai iau pe deasupra și o primă de acomodare, că doar nu e țara lor și oameni o merită ca atare, căci asta e ca la un divorț, foștii parteneri trebuie să păstreze un nivel constant al averilor.